Cum stă intestinul meu?Această întrebare este mai relevantă ca niciodată, deoarece microbiomul intestinului nostru devine tot mai mult parte a conștiinței noastre și este acum considerat responsabil pentru multe mecanisme din corpul nostru. Dacă trăim până la o vârstă înaintată este determinat de mulți factori, iar probabil avem mai multă influență asupra lor decât am crezut anterior. Cercetările recente indică faptul că flora intestinală joacă un rol esențial în durata de viață și în bolile de care vom suferi.
În acest articol, îți vom arăta care este stadiul actual al cercetării în domeniul microbiomului, dacă testele pentru microbiom sunt cu adevărat utile și ce legătură au acizii grași cu lanț scurt, cum ar fi butiratul, cu sănătatea.
Ce este microbiomul? Pentru început, trebuie să clarificăm pe scurt ce este de fapt microbiomul. Strict vorbind, avem diferite microbiomuri. Oriunde se găsesc bacterii, viruși și ciuperci, putem vorbi de un microbiom. Acestea includ, de exemplu, tractul gastrointestinal (în special intestinul), pielea, gura, tractul respirator și sistemul urogenital.
În acest articol ne vom concentra în principal pe microbiomul intestinal, flora noastră intestinală.
Sarcinile microbiomului Microbiomul uman este un câmp de cercetare inepuizabil, care produce noi descoperiri științifice în fiecare zi. Învățăm mai multe despre locuitorii florei noastre intestinale, axa intestin-creier și cum pot fi tratate bolile prin intermediul microbiomului. Fără simbioza dintre bacteriile noastre și corp, cel mai probabil nu am putea supraviețui. Microbiomul este esențial pentru asimilarea anumitor nutrienți din alimente. Corpul uman singur nu are spectrul complet de enzime necesare pentru a descompune fiecare nutrient.
Deșeuri și intuiție intestinală Termenul microbiom este folosit sinonim cu flora intestinală și se referă la totalitatea microorganismelor care populează intestinul nostru. Ceea ce este adesea văzut ca „deșeu” pentru organismul uman, cum ar fi fibrele, servește drept sursă esențială de hrană pentru flora intestinală. Digestia microbiană a acestor substanțe nu este doar vitală pentru bacteriile însele, ci rezultă și în producția de metaboliți care sunt de mare beneficiu pentru sănătatea umană, inclusiv acizi biliari secundari, vitamine, derivați de aminoacizi și acizi grași cu lanț scurt.
Există, de asemenea, o legătură semnificativă între microbiom și sistemul nervos enteric - o rețea extinsă de neuroni care străbate tractul gastrointestinal. Acesta este adesea descris ca „al doilea creier” sau manifestarea fizică a „intuiției intestinale”.
Știai că? Îndulcitorii sunt suspectați că joacă un rol în rezistența la insulină, un precursor al diabetului zaharat. Inițial, se spera că îndulcitorii ar putea oferi gustul dulce fără efectele negative ale zahărului. Cu toate acestea, nu pare să fie cazul. În acest studiu, cercetătorii au arătat că îndulcitorii pot schimba microbiomul și astfel pot contribui la dezvoltarea bolii.
Cercetarea microbiomului Câmpul de cercetare al microbiomului este încă destul de tânăr. Unul dintre motivele pentru aceasta este că multe dintre bacteriile din intestinele noastre sunt anaerobe stricte. Acest lucru înseamnă că, atunci când intră în contact cu oxigenul, ele mor aproape imediat. Pentru a depăși această problemă, cercetătorii au venit cu diverse soluții. Una dintre acestea este Proiectul Microbiomului Uman (Human Microbiome Project).
Proiectul Microbiomului Uman (HMP) – semnalul de start pentru cercetarea microbiomului Proiectul Microbiomului Uman (HMP) a fost o inițiativă revoluționară, care a urmărit să înțeleagă comunitățile microbiene complexe care colonizează corpul uman și să cerceteze rolul lor în sănătate și boală. Lansat în 2007 de Institutul Național de Sănătate (NIH) din Statele Unite, a fost unul dintre primele mari programe de cercetare care s-a ocupat sistematic de microbiomul uman.
Obiectivele Proiectului Microbiomului Uman Obiectivul principal al HMP a fost crearea unei baze de date de referință a microbiotei care locuiește în diferite părți ale corpului uman, inclusiv intestinul, gura, pielea și tractul urogenital. Prin utilizarea tehnologiilor genomice avansate, cum ar fi secvențierea ARN 16S și metagenomica, proiectul și-a propus să catalogheze diversitatea genetică a comunităților microbiene și să înțeleagă funcțiile, interacțiunile și influența lor asupra sănătății umane.
Descoperiri importante Unul dintre rezultatele centrale ale HMP a fost constatarea că microbiomul uman are o diversitate enormă și reprezintă o resursă genetică semnificativă, esențială pentru fiziologia umană. Proiectul a dezvăluit că microorganismele sunt implicate în multe procese biologice importante, inclusiv:
Digestia și metabolismul nutrienților
Dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar
Protecția împotriva microorganismelor patogene
Influențarea funcției creierului și a comportamentului
De asemenea, HMP a arătat că schimbările în microbiom sunt asociate cu o varietate de boli, inclusiv boli inflamatorii cronice intestinale, obezitate, diabet, boli cardiovasculare și chiar tulburări psihiatrice precum depresia.
Știai că? Colonizarea florei intestinale este un proces care durează toată viața, începând la naștere și terminându-se abia la moarte. Într-un studiu publicat în „Nature Metabolism”, flora intestinală a 9000 de oameni, cu vârste cuprinse între 18 și 101 ani, a fost comparată. Cercetătorii au descoperit că nu doar omul în sine îmbătrânește, ci și microbiomul intestinului. La subiecții sănătoși peste 77 de ani s-au observat schimbări în flora intestinală, în care bacteriile rare dominau și modelul obișnuit al microbiomului scădea. La subiecții mai puțin sănătoși, această unicitate lipsea.
Teste pentru microbiom – ce opțiuni există? Din HMP a apărut dorința de teste de microbiom fiabile. În cadrul proiectului, pentru analiza microbiomului, s-a folosit secvențierea completă a genomului (Whole Genome Sequencing - WGS). Avantajul este că totul este analizat, dar acesta este și unul dintre dezavantaje. Conform zicalei, „nu vezi pădurea de copaci”, WGS poate oferi prea multe informații pe care, în prezent, nu le putem încadra. Poate în viitor, cu ajutorul inteligenței artificiale, vom putea evalua mai bine această multitudine de informații.
Un alt dezavantaj al secvențierii complete a genomului sunt costurile ridicate, atât financiare cât și de muncă. Există însă și alte teste de microbiom pe piață:
Analiza tulpinilor de bacterii Analiza tulpinilor de bacterii, adesea realizată prin secvențierea ARN 16S, se concentrează pe identificarea și cuantificarea speciilor sau tulpinilor bacteriene specifice într-o probă. Secvențierea genei ARN 16S vizează o regiune extrem de conservată în genomul bacterian, permițând distincția între diferitele tulpini bacteriene. Imaginează-ți acest lucru ca pe un cod de bare. Fiecare bacterie are un astfel de cod de bare (ARN 16S) și pentru fiecare specie de bacterii, acest cod de bare variază puțin. Astfel, cercetătorii pot distinge între diferitele spec
Comments